Revoluţie înaintea alegerilor din 2024! Un fost primar vine cu propuneri aiuritoare. Cereri absolut şocante ale unui lider de partid neparlamentar. Este vorba despre fostul edil al Clujului, Gheorghe Funar. Actualul preşedinte al Partidului România Noastră, Gheorghe Funar, propune următoarele modificări și completări la legile electorale.
Unele dintre cererile lui Gheorghe Funar sunt absolut aiuritoare. Este vorba despre 21 de puncte, unele dintre ele absolut imposibil de pus vreodată în aplicare.
1.Introducerea votului obligatoriu pentru toți cetățenii români aflați în România și în străinătate, cu scopul respectării prevederilor din Constituție și pentru a bloca fraudarea alegerilor. Participarea facultativă la alegeri a cetățenilor cu drept de vot asigură toate condițiile pentru fraudarea tuturor alegerilor.
- Acuzaţii grave la adresa ungurilor! Cum face UDMR jocurile Rusiei chiar din interiorul Guvernului
- O lege izvorâtă din frică! Drulă, despre modificarea Codului Penal: Există o furie şi încearcă să se ferească de consecinţe
- Cum cheltuie Klaus Iohannis banii românilor. Lux şi opulenţă la Palatul Cotroceni. Noi detalii incredibile despre şeful statului
2.Alegerile să se desfășoare timp de două zile, sâmbăta și duminica. În legislația actuală există o discriminare prin care numai cetățenii români aflați în străinătate pot vota timp de două zile.
3.Diminuarea numărului de semnături necesare candidaților pentru participarea la alegeri. Astfel, pentru candidații la funcțiile de: Președinte al României – să fie adunate cel puțin 20.000 de semnături; pentru parlamentari și europarlamentari – cel puțin 1.000 de semnături; pentru primari și președinți de Consilii județene – cel puțin 200 de semnături; pentru consilieri locali și județeni – cel puțin 100 de semnături.
4.Limitarea mandatului pentru cei aleși în funcții publice la cel mult două mandate consecutive, așa cum se prevede în Constituție pentru Președintele României.
5.Prelungirea mandatului de la patru la cinci ani pentru parlamentari, primari, consilieri județeni și consilieri locali.
6.Alegerea primarilor și președinților de Consilii județene în două tururi de scrutin, în cazul în care niciun candidat nu obține majoritatea voturilor din primul tur de scrutin.
7.Reprezentarea egală a tuturor competitorilor electorali în birourile electorale, respectiv în: Biroul Electoral Central (B.E.C.); Biroul Electoral de Circumscripție; Biroul secției de votare.
8.Pragul electoral să fie coborât la 1% pentru a da posibilitatea candidaților celor peste 200 de partide politice, înființate în ultimii ani, să fie aleși în funcții publice.
9.Să fie completat dosarul fiecărui candidat cu o declaratie pe proprie răspundere privind identitatea sa. Inexistența acestei declarații a permis partidelor politice parlamentare, în perioada 1992-2019, să înscrie pe locuri eligibile, în listele de candidați, numeroși alogeni (mai ales din neamul autointitulat ales) care au fost apoi aleși în funcțiile de Președinte al României, parlamentari, europarlamentari, primari, consilieri locali și consilieri județeni. În această declarație privind identitatea este obligat candidatul să precizeze datele de identificare și etnia părinților, bunicilor și străbunicilor, precum și dacă au colaborat cu Securitatea, ca poliție politică. În listele electorale și pe afișele din campania electorală este obligatorie înscrierea etniei fiecărui candidat.
10.Stabilirea aceluiași număr de voturi necesare pentru alegerea unui senator și a unui deputat. Legislația de până acum prevede un număr diferit de voturi (mult mai mare pentru un senator) la alegerea parlamentarilor, dar în Parlament votul unui senator este egal cu cel al unui deputat, inclusiv în ședințele comune ale celor două Camere. De asemenea, indemnizațiile lor sunt egale. Drepturile și obligațiile unui senator sunt egale cu ale unui deputat. Această modificare a Legii electorale pentru alegerea Parlamentului României va elimina uriașa discriminare dintre dreptul de a alege al cetățenilor români din România (care aleg circa 460 senatori și deputați) și al cetățenilor români din străinătate (care aleg doar doi senatori și patru deputați), cu toate că numărul românilor cu drept de vot aflați în străinătate se apropie de numărul celor rămași în Țara-Mamă.
Revoluţie înaintea alegerilor din 2024!
11.Cetățenii români care au dobândit și alte cetățenii pot să candideze (conform articolului nr.16 alin.4 din Constituție) și să fie aleși numai în organele administrației publice locale.
12.Se interzice constituirea sau încheierea de alianțe politice post-electorale pentru formarea de majorități parlamentare sau la nivelul Consiliilor locale și județene cu scopul de a nu respecta voința electoratului și a institui, împotriva votului cetățenilor, dictatura la nivel parlamentar și teritorial, precum și pentru a bloca controlul Parlamentului și al Consiliilor locale și județene asupra Guvernului și, respectiv, primarilor și președinților de Consilii județene.
13.Interzicerea expresă, prin lege, a participării fundațiilor (inclusiv U.D.M.R.) și a altor O.N.G.-uri la toate tipurile de alegeri politice. La alegeri pot participa numai partidele politice, alianțele politice sau electorale ale partidelor politice, precum și candidații independenți.
14.Finanțarea egală a competitorilor electorali din Bugetul de Stat (pentru candidații la funcția de Președinte al României, Parlament și Parlamentul European) și bugetele locale (pentru candidații la funcțiile de primari, consilieri locali și consilieri județeni).
15.Asigurarea unor timpi de antenă egali și gratuiți pentru toți candidații, pe timpul campaniei electorale.
16.Interzicerea participării la toate tipurile de alegeri a candidaților oricărui partid politic, a organizațiilor aparținând minorităților etnice, precum și a candidaților independenți care nu au votat și nu au respectat Constituția României sau au acționat pentru autonomia teritorială sau pe criterii etnice a Ardealului sau a așa-zisului ținut secuiesc.
17.Centralizarea rezultatelor tuturor alegerilor să fie organizată și înfăptuită de către Institutul Național de Statistică (I.N.S.) și nu de către Serviciul de Telecomunicații Speciale (S.T.S.) care este o unitate militară, organizată după o structură specială și care face parte din sistemul național de apărare. Se știe că, la alegerile din anii 1990 și 1992 rezultatul voturilor a fost centralizat și comunicat de Institutul Național de Statistică. După alegerile din anul 1992, la 18 decembrie, s-a înființat S.T.S. care organizează activitățile în domeniul telecomunicațiilor speciale. S.T.S. oferă comunicații închise, nu publice! Ca urmare, majoritatea competitorilor electorali nu au avut și nu au acces la Serviciul de Telecomunicații Speciale. Pe cale de consecință, la alegerile parlamentare din anul 2020, din totalul populației României de 19 milioane locuitori au avut drept de vot 18,3 milioane. Rezultă că doar circa 700.000 erau preșcolari și elevi care nu au împlinit vârsta de 18 ani. În realitate, în România sunt circa 4.000.000 de minori. Ca urmare, S.T.S. a avut la dispoziție circa 3,3 milioane de voturi cu care a putut să modifice rezultatul final al alegerilor parlamentare, fără nicio verificare și control din partea competitorilor electorali și a Biroului Electoral Central (B.E.C.). Se știe că, în țările Uniunii Europene și în S.U.A. rezultatele alegerilor democratice nu sunt adunate și comunicate de o unitate militară! La alegerile prezidențiale, parlamentare și locale din România a fost organizată o numărătoare paralelă a voturilor de către unele partide politice. Acest Adevăr dovedește că nu este nevoie de Serviciul de Telecomunicații Speciale (S.T.S.) decât pentru modificarea, la ordin intern sau extern, a rezultatelor alegerilor.
18.Interzicerea efectuării, comunicării și mediatizării sondajelor de manipulare a alegătorilor, cu cel puțin 30 de zile înainte de data alegerilor.
19.Interzicerea sondajelor de opinei (Exit-polluri) la ieșirea alegătorilor din secțiile de votare, cu scopul de a contribui la falsificarea rezultatelor alegerilor și la manipularea cetățenilor României.
20.Se interzice comunicarea rezultatelor alegerilor înainte de încheierea operațiunii de numărare a voturilor. Practica de până acum, din ultimii 30 de ani, axată pe comunicarea și dezbaterea televizată a rezultatelor exit-pollurilor, fără a se aștepta rezultatul numărării voturilor a făcut parte din scenariul fraudării alegerilor.
21.Eliminarea prevederilor din legile electorale care interzic folosirea în campania electorală a culorilor roșu, galben și albastru de pe Drapelul Național. România este singura țară din lume unde competitorii electorali nu au voie să folosească culorile de pe Drapelul national, primul Drapel de pe Pământ al strămoșilor nostri Geți, Adevăratul Popor Ales de Dumnezeu și așezat în Grădina Maicii Domnului, în Geția Edenică. Din 24 ianuarie 1862, identitatea multimilenară a Geției a fost falsificată în aceea de România, care înseamnă țara iobagilor.
