Klaus Iohannis şi-a anunţat public dorinţa de a deveni secretar general al NATO. Cel care a semnat aderarea României la NATO, fostul prim-ministru Adrian Năstase, este de părere că Iohannis blufează prin anunţul său. Năstase crede că Iohannis vizează de fapt o instituție internațională, dar utilizează acest context pentru a-și maximiza șansele.
” Iohannis nu mai are timp. E pe cale să închidă următorul mandat. Ce va face în continuare? Reluaţi operaţiunile imobiliare prin meditaţie? Acesta a depășit acest nivel, dar propune națiunii două proiecte prioritare: căutarea unui loc de muncă pentru președinte și pregătirea unui palat pentru un președinte anterior,” scrie Adrian Năstase, pe blogul său personal.
” Diplomația letonă este necesară pentru identificarea locului de muncă. Soluţia găsită se numeşte “focul tipic de biliard.” Practic, intri într-o cursă în care ai puţine şanse să câştigi, dar primeşti un credit pentru viitoarea ta competiţie. Este clar că, după mandatul Geoanăi, numărul 2 la NATO, este dificil de crezut că România va primi poziţia 1. E adevărat că reuşeşti să o enervezi pe Rutte. Nu contează.
Retrageţi-vă, după candidatură, veţi câştiga o felicitare pentru alegerile UE. Lovitura de biliard înseamnă că ai lovit mingea NATO pentru a obține mingea UE în coș. În această abordare, s-ar putea chiar să beneficieze de candidatul ales recent pentru poziţia de şef al listei deputaţilor europeni, care se presupune că este apropiat de familia Iohannis.
Iată, după 10 ani, Iohannis propune în cele din urmă romanilor un proiect național! “a spus Năstase.
Sprijin pentru Iohannis
Klaus Iohannis şi prim-ministrul olandez Mark Rutte au fost chit pentru conducerea NATO. Deși olandezii par să aibă un plus în acest moment, negocierile sunt în plină desfășurare și nu este exclusă modificarea echilibrului forțelor care îl sprijină pe președintele României.
Se pare că – cel puțin până în prezent – Iohannis are sprijinul Ungariei, Bulgariei, iar restul fostelor țări din Pactul de la Varșovia ar putea oferi sprijin. Cu toate acestea, Turcia, care este a doua forţă militară din NATO, poate oferi cel mai important sprijin pentru întreaga ecuaţie.
Miercuri, spre seară, inclusiv Ambasadorul SUA în România şi-a anunţat sprijinul pentru Iohannis. Ambasadorul SUA în România Kathleen Kavalec a declarat miercuri la Suceava că SUA are un mare respect faţă de preşedintele României, Klaus Iohannis, răspunzând astfel la o întrebare despre anunţarea de către preşedinte a intenţiei sale de a candida pentru funcţia de secretar general al Alianţei Nord-Atlantice ( NATO) .” România este un partener vital pentru SUA în NATO, contribuind cu 2, 5 % din PIB la apărarea sa. România este un aliat vital şi partener în timpul acestui război de graniţă îngrozitor şi avem cel mai mare respect pentru preşedintele Iohannis,” a declarat Kathleen Kavalec.
Vezi de asemenea: Klaus Iohannis devine milionar în euro dacă devine şef NATO: salariu gigantic în fruntea alianţei / Ce responsabilităţi ar avea?
Decalogul lui Ioannis
Preşedintele Klaus Iohannis a prezentat marţi 10 puncte privind viziunea sa asupra viitorului NATO, într-un aviz editorial publicat de Politico, la scurt timp după ce şeful statului şi-a anunţat candidatura pentru funcţia de secretar general al Alianţei Nord-Atlantice.
” Pentru a aborda vasta gamă de ameninţări şi provocări, NATO trebuie să fie echipat corespunzător. Scopul esențial al Alianței este de a asigura apărarea colectivă a aliaților prin îndeplinirea sarcinilor sale importante de descurajare și apărare, prevenire și gestionare a situațiilor și cooperare în domeniul securității. Ca atare, prin dezvoltarea unei adaptări politice şi militare continue, trebuie să facem NATO mai puternic,” a scris preşedintele în articolul publicat marţi de Politico.” Pentru a realiza acest lucru, prezint o decalogare pentru NATO,” declară şeful statului italian:
- ” Accelerarea îndeplinirii celor trei sarcini esențiale anterioare ale NATO prin consolidarea capacităților de descurajare și apărare în conformitate cu deciziile luate la Madrid și Vilnius, intensificarea cooperării prin construirea unei agende mai ambițioase în acest domeniu și dezvoltarea eforturilor de gestionare a crizelor pentru promovarea stabilității și securității în regiunile de interes strategic pentru alianță.
- Continuarea sprijinului Ucraina, atât cât este necesar, precum şi sprijinirea căii sale constante de a deveni membră a NATO şi UE.
- Îmbunătățirea interoperabilității forțelor NATO și dezvoltarea rapidă a unei baze de apărare profesioniste în întreaga alianță, încurajând industria apărării din Europa.
- Încurajarea obiectivului de a investi 2 % din PIB în apărare de către toate statele membre cât mai repede posibil și alocarea a 20 de procente din cheltuielile privind achiziționarea de echipamente militare majore.
- Sporirea rezilienței NATO și a țărilor membre la atacurile transfrontaliere și digitale pentru protejarea infrastructurii critice.
- Consolidarea parteneriatelor intercontinentale prin intensificarea consultărilor şi coordonării cu toate organismele importante ale NATO.
- Consolidarea parteneriatului strategic NATO-UE.
- Accelerarea transformării moderne și a investițiilor în inovare în vederea dezvoltării de tehnologii perturbatoare, cum ar fi inteligența artificială.
- acordarea unei importanţe şi mai mari NATO ca forum pentru consultări, coordonare şi pregătire în domeniul controlului armelor, dezarmare şi neproliferare.
- Evaluarea continuă a metodelor de lucru ale Alianţei şi asigurarea unei reprezentări fizice echilibrate în deliberări şi pregătirea deciziilor. “
Articol preluat de pe:
